Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:BRUT, NUMI, PATRIARHAT, SUFLET, FORMAL, NUMĂRA, FIECE, MULȚUMI, CREDE, PRESUPUNE, NECUGETAT ... Mai multe din DEX...

FI SOCOTIT - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru FI SOCOTIT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 437 pentru FI SOCOTIT.

Ion Luca Caragiale - Ce este "centrul"

... puțin sau nu existăm de loc ? Negreșit, de vreme ce marele om de stat este foarte mult necăjit pe noi, trebue din parte-ne să fi existând câtuși de puțin. Astfel dar, luând față cu publicul drept certificat al existenței noastre chiar supărarea marelui om de stat împotrivă-ne, ...dar gluma ... neapărat trebue să prevază orice om cu judecată. Acestea zise, somăm la rândul nostru pe marele om de stat - și sperăm a nu fi așa de modern teoretici, cum fuse d-sa în somația ce ne-a făcut - îl somăm să ne spună: oare un șef în ... vestiți autori de reclame americane; îl somăm să ne spună vreo câteva nume mai de seamă d'ale membrilor Centrului. * Mare, mic, fie oricum ar fi, să vedem ce este în esența lui acest Centru. Să vorbim răspicat. Ce rol joacă în țara noastră Centrul ? Cu conservatorii conservator, cu radicalii radical ... cu Presa, ne întoarcem iar la vorba răzășească cu care am început. Coaja mare nu umple nuca seacă; și oricât de viteaz la limbă ar fi avocatul, care ne tâcâește mereu despre ce și cum ar

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F

... de unde tot atunci alțÄ­ Daco-românÄ­ s'aÅ­ adăpostit în Moravia și s'aÅ­ slavisat acolo. Aceste douÄ• soluțiunÄ­, peremptorie după mine, vor maÄ­ fi completate și demonstrate definitiv în conferințe ulteriĂ³re succesive de 'naintea Academiei Române; dintâiÅ­: «Cine sunt Bulgarii și Serbii?», al doilea: «Cine ... care îmÄ­ maÄ­ lipsiĂ  mie pentru a putĂ© demonstra până la ultima certitudine persistența elementului românesc în Dacia luÄ­ Traian. Dacă AlbanesiÄ­ ar fi în adevÄ•r autoctonÄ­ acolo, unde locuesc eÄ­ astădzÄ­, atunci vrĂȘnd-nevrĂȘnd am fi silițÄ­ a recunĂ³sce că naționalitatea română s'a format anume în Illiria, iar nicÄ­ de cum la Nord de Dunăre ... un admirabil «Ueberlebsel in Kinderspiel». (Dr. Ploss, Das Kind, t. II, pag. 308.) FĂ³rte puține vorbe albanese la RomânÄ­ ar putĂ© fi controversate ca termenÄ­ străbătuți la noÄ­ printr'un canal ne-albanes, bună-Ă³ră stăpân prin Bulgari saÅ­ Serbi, saÅ­ mal prin CelțÄ­ direct saÅ ...

 

Constantin Stamati - Cum era educația nobililor români, în secolul trecut, când domneau fanarioții î

... celălalt ochi. ( Se duc. ) CUCONAȘUL ( făcându-se că plânge ): Toate aceste sunt minciuni, nenecuță; și se vede că acest blestemat de tractirgiu prepune că aș fi fost eu, dar el, șonțul, spune minciuni, căci eu pe crucea mea mă gur că astă-noapte când citeam am auzit mare calabalâc pe la ... cercare, ca să știm ce n-au învățat încă. DASCĂLUL (către cuconaș): Dumneata de opt ani, de când te afli la școala domnească, trebuie să fi învățat în limba grecească mai tot cursul celor întâi învățături ce trebuiesc neapărat unui tânăr evghenis, precum gramatica, catehismul religiei, istoria lumii, aritmetica și geografia ...

 

Antim Ivireanul - Pricinile pentru care fieștece preot are voie să slujească în noriia altuia

... noriia altuia de Antim Ivireanul 1. De să va întâmpla cuiva nevoe de moarte și preotul acelui sat / nu să va afla acolea, ce va fi lipsind undeva, departe, sau va fi cumva și el bolnav, atuncea pentru nevoia morții, preotul din enoriia care va fi mai aproape, să aibă voe să-l ispoveduiască și să-l cuminece, și de va muri să-l și îngroape, pentru ca nu cumva să ... foarte cu amăruntul pentru toate cĂ©le ce oprĂ©ște pravila, ca și la toți creștinii, să nu-i cununați. Iară mai vârtos, de va fi țiganul a unuia și țiganca a altuia, până nu vor aduce scrisoare fieștecarele de la stăpânul său, cum că iaste cu ... sufletul cu neștiința lui și să pue în osândă și pre alții. Iară de veți păzi acĂ©stea ce vă poruncim, atuncea cu adevărat veți fi preoți adevărați ai lui Dumnezeu celui adevărat și vă v-a dărui pentru paza poruncilor lui și într-această lume bunătățile / lui și ...

 

Ioan Slavici - Jidanii militanți

... RomânÄ­ să le dee Evreilor tĂ³te drepturile!? Nu, e maÄ­ cu minte Jidanul de cât ca să-și pĂ³tă face asemenea ilusiuni. Va fi crezĂȘnd însă, că ne vom speria noÄ­ și strâmtorațÄ­, cum suntem, ne vom da pe brazdă. Asta se pĂ³te. E Jidanul, care nu scie ... zică bărbăția, accesibil pentru gândul că’n strâmtorare putem și noi s’ajungem a fi de o potrivă cu dânsul. Dacă asta ar fi, e o dovadă de bună credință să li-o spunem atât Jidanilor, cât și celor intrațÄ­ în simbria lor, că se înșĂ©lă. NoÄ­ RomâniÄ ... starue, dar nu are să ne siluiască: numaÄ­ atuncÄ­, când noÄ­ înși-ne vom crede, că e sosit timpul, și numaÄ­ așa, cum noÄ­ vom socoti potrivit cu interesele nĂ³stre de conservare națională, numaÄ­ atunci și așa, vom resolva cestiunea, a căreea actualitate adi n’o admitem. Nu ... petrec în Rusia, în Galiția, în Ungaria, în Austria, chiar în Franța și în America: toțÄ­ de pretutindenÄ­ se căiesc de a-Ä­ fi socotit pe EvreÄ­ de o potrivă cu alțÄ­ Ă³menÄ­, toțÄ­ se feresc de dânșii și Ä­aÅ­ mÄ•surÄ­, ca să-Ä­ țină departe ...

 

Barbu Paris Mumuleanu - Cei mari

... laud' și-i slăvesc.   Totdeauna cei mari vor       Să aibă-n casele lor   Prefăcuți ce le vorbesc       Tot cele ce ei voiesc.   Vor de mulți fi-ncungiurați,       Să stea-ntre ei îngîmfați,   Să le dea închinăciuni,       Să le spuie la minciuni.   Ei adevăr nu voiesc,       Nu le place, nici iubesc.   Socotesc ... d-ar greși cît de mult,       Ei îndreptări nu ascult.   Ei în sine socotesc       Că la nimic nu greșesc.   Nu le place-a fi-ndreptați,       Vor a fi tot lăudați.   Fac mese mari, cheltuiesc,       Chem oaspeți ce-i lingușesc,   Să-i aude că-s galanți,       Sînt nobili, sînt figuranți :   Și cu mesele ce ... mulți care-i aștept       Cu mîinile strînși la piept.   Ei gîndesc că nu-s născuți,       Ci din cer de sus căzuți,   De a fi poruncitori,       Celor mici stăpînitori,   Iar cei mici sînt născuți,       Numai pentru ei făcuți.   Pe cei mici îi socotesc       Viermi, nu oameni ce trăiesc.   Zic cum ... au uitat.   La ei nu e adevăr       Nici măcar cît vîrf de păr,   Socotind că sînt mai mari,       Cu putere și mai tari,   Nu poate fi

 

Antim Ivireanul - Duminecă la fevruarie 3 zile, răspunsul ce am dat a doa oar

... și eu scrisoare de la mâna mea tĂ–V paraitŇsewV2. Și aceasta nu pentru alta, fără numai ca să ia sfârșit scandilile carele vei fi socotind măriia-ta că doară să trag de spre mine; și așa vei fi măriia-ta fără păcat și eu mulțemit și odihnit și cel ce va fi în urma mea va fi pre lĂ©ge și nu fărădelĂ©ge, pentru căci atunci mă voiu lăsa de voia mea. Iar într-alt chip, veri cu ce mijloc voiu ... fi nici să va putea numi, cel de pe urma mea, pre lege; că de să va face și catherisis, după cum înțelĂ©gem, va fi ... ei. Iară măriia-ta fă ca un domn creștin și milostiv și nu mă lăsa să es obodit și cu lacrămile pe obraz, că va fi păcat. Și precum nu te pripești la cĂ©le politicești a face răsplătire pentru cinstea domniei, așa nu te pripi nici la cĂ ... iar a să desface iaste cu nevoe. Îț mai ia seama de aceasta și Dumnezeu să te luminĂ©ze să faci ce ar fi ...

 

Alecu Russo - Critica criticii

... ar crede criticul, și cere o explicație care va sluji domnului D. G. pentru alte articole. De la Adam Babadam până acum și cât va fi lumea, omul, cât de mic și mai cu seamă cel mic, are în cap o sămânță de ambiție.Acea ambiție se îmbracă cu haina favorită ... scrisă cu inima omenească(cu care inimi domnul D. G. n-a citit niciodată) nu-i înțeles deopotrivă, nici poate a fi, de vreme ce unii sunt crescuți cu mai puținemijloace intelectuale, alții n-au creștere bună, alții pe jumătateînvățați, alți câțiva, deși învățați, înfășurați însă în ... de biserică, de aceea un cojocar nu-și dă fata după un sacagiu, de aceea orișice fată de băcal are ambiție de a fi mai multdecât o băcăliță sadea sau o băcăliță de frunte, de aceea un băcalîși dă învățătură copilului, de aceea fieștecare fecior de bacal vreasă-și ... ce se cer neapărat într-o piesă,sau că o intitulație de asemenea în mâna dlui D. G., sau în mânaunui om cu talent, ar fi produs o comedie în 4-5 acte, m-aș închinași aș zice: "foarte mulțumesc, ai cuvânt și m-oi îndrepta, dacă voiputea"; dar când zice

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a VI

... văd, să pare mie Că vă-au apucat o trândăvie! [6] Nu văd eu acum bujdind pe poarta Iadului suflete ca nainte, Ș-acuși va fi doar deșartă boarta Această-întunecoasă, fierbinte, De n-om mai îndrăznire o dată A lupta cu oastea luminată! Fost-am în lume și ... văd omenirea Care fu-în pisma noastră zidită, Înălțându-și pănă la ceriu firea Și pănă la partea cea mai fericită, Râvnind a fi-oarecândva părtașă Deșertelor noastre-în ceriu lăcașă. [7] Însă nu fie-asta-adevărată!... Ca marele Sătana să vadă Urgisita făptură vodată ColĂ² sus, în cereasca ... poftele mele, Ce răspundeți voi acum la ele?" [8] Atunci VelzăvĂșv, hatmanul mare Oștilor negrii mării sale: ,,Întunecate Doamne! mie-mi pare (Grăi) că-ar fi lucru mai cu cale, Lăsând aceste pe alt îndelete Să strângem pe dată-a noastră cete, [9] Căci eu din iscoade-încredințate Care ... de cu putere Vrei a da turcilor mângăiere. [13] Ce-ajunge-oștaneasca ta-îndrăzneală Asupra puterii înzăciuite! Vitejia-înceĂ¡tă-a fi de fală Și faptele ei cele mai vestite Să numesc oarbă numa dârzie, Când lucrează fără-înțălepție. Deci, împrotiva celui mai tare, Nu vărtute, ci

 

Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui I. V., autorul "Primăverii amorului"

... pruncie al muzelor favorit, Și ca strămoșască-avere geniul l-ai moștenit, Cântător al primăverii, ce ai darul a plăcea, A fi-nalt cu deslușire, simplu fără a cădea, Care lucruri mici de sine știi să le mărești frumos, Și să nu zici niciodată cuvânt ...

 

Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui I. C.

... Care după răutate seamănă a oameni mari; Mușcă cât îi iartă gura și cu câte au puteri, Prin cântări mă desfătează, parc-ar fi paracliseri. Turme de oi sunt mulțime, însă încă n-am găsit Un păstor ca în idile, un cioban de pizmuit. Și nu știu cum în ... precum sunt în ființă, ci cum și le-nchipuiesc. Și acei ce fericita neavere-au lăudat Ale ei dulceți și bunuri nu cred să le fi gustat. Nimfele le văd desculțe; îmbrăcate-n piei de oi, Păstorițele, pe viscol, pe furtune și pe ploi, De a lor ticăloșie ocolite ... Ciobăncuțe cum văzusem într-o carte ce-am citit, Ca un om care din fire nu am fost aristocrat, Fără pierdere de vreme m-aș fi și amorezat. Acum însă ce pot face, cu ce mijloc să suspin, Când nimica nu mă doare și când nu simt nici un chin? Bine ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FI SOCOTIT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 25 pentru FI SOCOTIT.

BRUT

BRUT , - Ă , bruți , - te , adj . 1. Care se găsește în stare naturală , încă neprelucrat ; care nu a fost încă transformat în produs finit . 2. ( Despre greutatea mărfurilor ) Care este socotit împreună cu ambalajul , vasul etc . în care se află , din care nu s - a scăzut daraua ; ( despre un venit ) care a fost socotit împreună cu cheltuielile , impozitele etc .

 

NUMI

... de cineva sau de ceva , a aduce în discuție ; a aminti , a invoca . 3. Refl . A se socoti ( sau a fi socotit ) drept , a se considera ( sau a fi considerat ) ca fiind 4. Tranz . A pune pe cineva într - o funcție ; a angaja ; a da cuiva o însărcinare ...

 

PATRIARHAT

PATRIARHÁT s . n . 1. Formă de organizare socială în care gradele de rudenie sunt socotite în linie masculină , iar bărbatul este considerat șef al familiei , cu rol predominant în viața comunității . 2. Demnitatea de patriarh (

 

SUFLET

SÚFLET , suflete , s . n . 1. Totalitatea proceselor afective , intelectuale și voliționale ale omului ; psihic . 2. Factor , element esențial al unui lucru , al unei acțiuni etc . 3. ( În filozofia idealistă și în concepția religioasă ) Substanță spirituală care dă omului viață și care este socotită de origine divină și cu esență veșnică . 4. Viață . A avea șapte suflete 5. Persoană , ins , om ; p . gener . orice ființă . 6. ( Pop . ) Suflare , suflu , respirație . Pe nări el scoate suflet puternic . 7. ( În sintagme și expr . ) Copil ( rar fiu ) de suflet = copil adoptiv . A lua de suflet = a adopta un copil . A da de suflet = a - și ceda copilul unei persoane care îl

 

FORMAL

... Formulat precis ; categoric , expres . 3. Pătruns de formalism ; făcut de formă ( 7 ) . 4. ( Despre unele acte juridice ) Care necesită anumite forme pentru a fi

 

NUMĂRA

... NUMĂRÁ , númăr , vb . I . Tranz . 1. A socoti câte unități sunt într - un șir , într - o serie , într - un grup etc . ; a determina numărul de elemente dintr - o mulțime ; a ...

 

FIECE

... adj . nehot . ( Pop . ) Care este , se socotește , se întâmplă , se ia etc . fiecare în parte , în fiecare zi etc . ; fitece . Fiece om . Fiece zi . [ Pr . : fi

 

MULȚUMI

... cineva . 3. Tranz . A satisface pe cineva , a face pe placul cuiva ; a bucura . 4. Refl . A fi , a se socoti

 

CREDE

... CRÉDE , cred , vb . III . 1. Tranz . A fi încredințat sau convins de un fapt , de existența sau de adevărul unui lucru . 2. Intranz . A recunoaște dreptatea cuiva , a fi ...

 

PRESUPUNE

... PRESUPÚNE , presupún , vb . III . Tranz . 1. A admite în mod prealabil ( și provizoriu ) că ceva este posibil , real , adevărat ; a fi de părere , a crede , a socoti ; a bănui . 2. A avea ca premisă existența prealabilă a unui lucru , a fi

 

NECUGETAT

NECUGETÁT , - Ă , necugetați , - te , adj . Care nu este chibzuit , socotit ( în acțiunile sale ) ; nechibzuit ,

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...